Mina libera la achizitii de arta contemporana

Preluare "Cotidianul"

Marti seara, la sediul ICR a avut loc o dezbatere in jurul unei teme care a divizat lumea artistica la sfirsitul anului trecut: achizitiile de arta contemporana de catre institutiile publice.

Discutia a venit in urma scandalului declansat de sesiunea prin care MNAC (Muzeul National de Arta Contemporana), sub tutela MCC (Ministerul Culturii si Cultelor), a achizitionat la finele anului trecut lucrari de arta contemporana in valoare totala de 700.000 de euro. Nemultumiti de procedura prin care s-a facut selectia lucrarilor, o serie de artisti contemporani au semnat atunci o scrisoare de protest, gazduita pe blogul lui Daniel Gontz, prin care anuntau ca refuza sa mai vinda lucrari catre MNAC.

Intilnirea de marti, moderata de Erwin Kessler, i-a pus fata in fata pe protestatari cu reprezentanti ai institutiilor implicate in proiectul de achizitii de anul trecut. Ruxandra Demetrescu, rectorul Universitatii Nationale de Arte Plastice din Bucuresti si presedintele comisiei care a decis achizitiile, Virgil Nitulescu, secretarul general al MCC, Daniel Gontz, artist plastic, Mihai Oroveanu, directorul MNAC, au dezbatut, alaturi de artisti, directori de galerii si curatori, problemele ridicate de procedura acuzata de semnatarii protestului, dar si modalitatea optima a achizitiilor urmatoare.

Virgil Nitulescu a explicat ca sesiunea de anul trecut a fost una atipica si ca juriul a fost nevoit sa aleaga intr-un timp extrem de scurt pentru ca, altfel, fondurile obtinute de MCC pentru achizitiile destinate MNAC nu ar fi putut fi folosite in conditii legale. De anul acesta insa, MNAC are autoritatea de a alege fara implicarea MCC lucrarile pe care si le doreste. Mihai Oroveanu a precizat ca, la inceputul anului, MNAC a primit in jur de 500.000 de euro pentru a cumpara lucrari alese in urma unei selectii facute exclusiv de curatorii institutiei.

Incepind de anul acesta, muzeul va avea mina libera sa achizitioneze lucrarile dorite fie de la artisti, fie de la galeristi sau de la colectionari. De asemenea, propunerile de oferte nu vor mai veni din partea artistilor, MNAC urmind sa solicite, in urma unei scrutari atente a pietei de arta, lucrarile de care are nevoie.

Un alt punct care a aprins discutia a fost observatia Dianei Dochia, curator la Anaid Art Gallery, care s-a aratat contrariata de faptul ca o serie de artisti care initial semnasera protestul au acceptat apoi sa vinda lucrari MNAC. Dumitru Gorzo, unul dintre artistii vizati de critica Dianei Dochia, a explicat ca, atita vreme cit procedura de achizitie fusese schimbata, in urma scrisorii protestatare, nu a vazut o problema in a-si vinde lucrarile catre MNAC.

Acest al doilea val de achizitii, care a urmat sesiunii criticate acerb de artisti, a fost inlesnit de niste fonduri de 200.000 de euro de care dispunea MNAC la momentul respectiv si care initial erau alocate pentru investitii in dotari tehnice. Oroveanu a explicat ca destinatia fondurilor a fost schimbata pentru ca muzeul risca sa le piarda daca nu erau accesate in timp util. O serie de artisti au fost, de asemenea, nemultumiti ca achizitiile din a doua transa nu au fost anuntate public. De aceasta data, curatorii MNAC au solicitat lucrari de la fiecare dintre artistii pe care si i-au dorit in fondul MNAC, asumindu-si selectia.

LUMEA LUI COGEALAC

Joi, 28 februarie, ora 13.00, la sediul ICR va avea loc vernisajul expozitiei „Lumea lui Cogealac".

Nascut in 1967 la Cogealac, judetul Constanta, Aurel Gheorghiu Cogealac (http://www.cogealac.ro/index.php) a inceput sa picteze in 1990. Lucrarile sale sunt prezente in colectii particulare din Romania, Elvetia, Franta, Anglia, Germania, Belgia, Suedia, Norvegia, SUA si Iran. A realizat noua expozitii personale, in tara si in strainatate (Galeria Peti-Wohlen, Elvetia; Galeria Tamzara, Paris; Institutul Cultural Roman din Budapesta etc).

„Permanenta pendulare intre fragment si intreg, in fragment regasindu-se intregul si invers, confera un interes deosebit imaginilor lui Cogealac, devenit treptat creatorul unei lumi proprii, o lume animata de un suflu vizionar si stimulator, al gandirii imaginative" .

Gheorghe Vida

Expozitia „Lumea lui Cogealac" va fi deschisa la Institutul Cultural Roman in perioada 28 februarie – 18 martie 2008.

http://www.icr.ro/Cogealac

Cabala la Kabul

Institutul Cultural Roman va invita vineri, 22 februarie, ora 19.00, la proiectia filmului documentar Cabala la Kabul (regia Dan Alexe)

Pelicula reprezinta o parabola a singuratatii si a cautarii identitatii.

Intrarea este libera, in limita locurilor disponibile.

Pentru detalii, va rugam sa accesati http://www.icr.ro/Cabala_la_Kabul.

Va asteptam!

INSTITUTUL CULTURAL ROMAN

Aleea Alexandru 38, Sector 1

011824, Bucuresti

www.icr.ro

Inceputurile artei medievale

Centrul de studii medievale al Universitãtii Bucuresti vã invitã luni, 25 februarie , ora 17.00 la conferinta cu titlul „Începuturile artei medievale între ideologia imperialã romanã si traditia crestinã".

Prezintã conf. dr. Ecaterina Lung

Conferinþa va avea loc la Casa Lovinescu, bd. Kogalniceanu, nr. 49, ap.45, interfon 45

DAN PERJOVSKI - LA ZID

Madalina Timofte

Am vazut, in sfarsit, azi, "Zidul" - ironia desenelor, firescul liniilor ....te fac sa stai sa citesti amuzat toate "secventele".

De vazut in zilele in care simti ca nu mai suporti aglomerarea de masini in Bucuresti, cand ai stat la coada o ora doar ca sa-ti iei tigari, cand gasesti numai articole proaste prin ziare...cand esti enervat ca miorita si ciobanu' nu sunt asa contemporani ...

Centrului National al Dansului (intrarea pe la laptaria lui enache - de acolo urmaresti sagetile)expo deschisa 24/24 cum apare pe afis.

Relaxare placuta!

http://video.google.com.au/videoplay?docid=-4964296663335083307&pr=goog-

Feerie de podoabe si bijuterii

Expozitia OLTEN – OLT – OLTENIA, aparuta dintr-un joc de toponime de origine celtica a determinat o colaborare inedita intre Muzeul Taranului Roman din Bucuresti si Muzeul de Istorie din Olten, care prin aceasta initiativa il invita pe vizitator la o plimbare oarecum virtuala in locuri atat de indepartate geografic cum sunt regiunea Oltenia din Romania si teritoriul orasului Olten din Elvetia.

Din 15 februarie pana pe 20 martie, in Sala Irina Nicolau vor fi prezentate podoabe manufacturate caracteristice celor doua teritorii.

Daca Romania ofera o varietate impresionanta de bijuterii taranesti autohtone dar marcate uneori de influente otomane sau austro-ungare, regiunea elvetiana Olten se distinge printr-o nota specifica foarte interesanta: bijuteriile realizate pentru a orna costumele traditionale femeiesti. Astfel, peste 60 de capodopere ale bijuteriei datate intre secolele XVIII si XX vor intra in dialog in aceeasi sala, devenita cu aceasta ocazie olteniana.

=ftpaddict sparge gheatza...Hard at Work este titlul primei lucrari primite la "redactie"

ANEZKA HOSKOVA

ANEZKA HOSKOVA - ITCHY & SCRATCHY TAI-CHI

CENTRUL CEH DIN BUCURESTI si H'ART GALLERY prezinta

ITCHY & SCRATCHY TAI-CHI ANEZKA HOSKOVA VERNISAJ

OPENING 6.02.2008

H'ART GALLERY Str. Mihai Eminescu nr.105-107

Anezka Hoskova este considerata unul dintre cei mai originali si mai inovatori pictori de pe scena

artistica contemporana ceheasca. Este membra a grupului AM.180, grup ce organizeaza expozitii in propria galerie si care promoveaza artisti cehi progresisti si scena muzicii independente, internationale.

Aria de influente este foarte usor de banuit si foarte extinsa – punk, moda, ca o subcultura, comix-urile, benzile desenate, tatuajele si multe alte elemente specifice scenei artistice sau muzicale independente. Anezka combina toate aceste elemente, compunand povesti contemporane cu zane; aceasta este modalitatea ei de a interpreta, dar si ironiza in acelasi timp, diferitele subculturi.

Deseori colaboreaza cu fratele ei, Jakub Hosek (ale carui lucrari le-ati putut vedea anul trecut, tot la H'art Gallery), atat in proiecte artistice, cat si intr-un proiect muzical – duo-ul de DJ Indie Twins.

Anezka Hoskova has marked herself over the past few years as one ofthe most original and innovative contemporary painters in the Czech art scene.She is a member of the AM.180 collective, a collective that organizes exhibitions in its own gallery with some of the most progressive Czech Artists and presents concerts from the international independent music scene.

Anezka Hoskova's inspiration comes from punk, subculture fashion,comix, cartoons, tattooing and all the other elements of thealternative music and art scene.

She combines these elements in her painting in order to compose contemporary fairytales; this is her form of interpreting and at the same time quizzing the subculture lifestyles and influences.by Anders Gronlien. She often works with her brother, Jakub Hosek (he had a solo exhibition at H'art Gallery last year), as artists or the DJ duoIndie Twins.

Despre fotografie - Ion Vasile

1 Principii de estetica a imaginii fotografice

1.1 Organizarea in plan a imaginii. Organizarea imaginii in plan se face dupa principii si reguli maimult sau mai putin stricte. A ceste principii au drept scop punerea in valoare a subiectului si realizarea unei imagini armonioase.

Cadrul imaginii se caracterizeaza prin raportul laturilor si poate fi patrat sau dreptunghiular.

- Cadrul patrat este folosit in special la subiectele simetrice.

- Cadrul dreptunghiular cu raportul laturilor de 2/3 - 3/4 este celmai des folosit oferind o forma echilibrata.

- Cadrul dreptunghiular cu o latura mult mai mare decat cealalta (panoramic) se foloseste in special pentru peisaje.

Linii si puncte forte ale cadrului

- Impartind laturile cadrului in trei parti egale si unind punctele omoloage de pe laturile opuse se obtin liniile forte ale cadrului. La intersectia dintre liniile forte vom obtine punctele forte ale cadrului.

- Axele de simetrie si punctul de simetrie al cadrului se obtin unind mijloacele laturilor cadrului. Axele de simetrie sunt considerate linii slabe si puntul de simetrie punct slab.

- Diagonala stinga jos - dreapta sus se numeste diagonala puternica acadrului sau ascendenta iar diagonala stinga sus - dreapta jos senumeste diagonala slaba sau descendenta.

Diviziunea de aur

Pentru a obtine la un cadru liniile si punctele forte conform diviziunii de aur se impart laturile cadrului in opt parti egale si se unesc punctele omoloage de pe laturile opuse corespunzatoare celei de a treia si a cincea diviziune.

Recomandari

- Se va evita plasarea subiectului in centrul imaginii

- Se va evita plasarea liniei orizontului pe axa orizontala desimetrie a cadrului. Ea ar trebui suprapusa pe una din liniile forte orizontale.

- Subiectele in miscare vor fi astfel amplasate incit in sensul miscarii acestea sa nu fie aproape de marginea cadrului.

1.2 Organizarea in adincime a imaginii

Primul plan este planul ce se vede primul intr-o imagine. In primul plan sunt elementele cele mai apropiate de noi. Aceste elemente au rolul de a conduce privirea catre subiectul imaginii aflat de obicei in planul de mijloc. Elementele din primul plan nu trebuie sa atraga privirea in mod deosebit prin importanta sau ineditul lor. Primul plan poate lipsi.

Planul subiectului este planul ce contine subiectul si elementele compozitionale principale care, de obicei, vor fi organizate conform celor spuse mai sus.

Fundalul este planul ce creeaza ambianta in care este plasat subiectul. Are rolul de a scoate in evidenta subiectul. Subiectul trebuie sa se detaseze de fundal iar fundalul nu trebuie sa capteze atentia privitorului devenind astfel mai important decit subiectul.

Pentru a scoate in evidenta subiectul, fundalul trebuie sa fie subordonat subiectului. Contrastul de iluminare, culoare sau claritate poate rezolva acesta subordonare.

Claritatea planurilor

Nu intotdeauna este necesara si nici indicata o claritate maxima pentru toate planurile imaginii. Claritatea maxima este necesara pentru planul subiectului. Dozarea claritatii se face cu ajutorul diafragmei.

1.3 Perspectiva

Forma si marimea relativa a elementelor imaginii reprezinta perspectiva liniara. Variatia tonalitatii culorilor reprezinta perspectiva aeriana.

Perspectiva liniara si deformarea ei. Privind in lungul unei strazi drepte marginile strazii, desi paralele, par a se intilni intr-un punct foarte indepartat numit punct de fuga. Deasemenea obiectele de aproximativ aceeasi inaltime par mai mici pe masura ce distanta creste...

Deformarea perspectivei liniare apare de obicei la cladirile inalte. Cind privim o cladire inalta, neputind-o privi dintr-o data, ci parcurgind-o cu privirea pe inaltime nu inregistram deformarea de perspectiva. Fotografiind aceeasi cladire acesta va apare de obicei inclinata spre spate si ingustata catre acoperis.

Perspectiva normala este data de obiectivele cu distanta focala normala. Obiectivele cu distanta focala scurta accentueaza perspectiva iar cele cu distanta focala lunga diminueaza perspectiva.

Perspectiva aeriana.

Reprezinta diminuarea treptata a tonurilor si culorilor si estomparea detaliilor cu cresterea distantei. Culorile devin mai albastrui.

1.4 Relieful imaginii

Impresia de relief rezulta din jocul de lumini si umbre. In exterior, maximum de relief este dat de lumina de dimineata si de seara cind umbrele sunt cele mai lungi. Lumina de dupa-aminaza da o imagine mai sculpturala, mai plastica, iar cea de dimineata o imagine mai estompata, picturala. Lumina din jurul amiezei, care cade aproape vertical, da cele mai scurte umbre si nu este recomandata in special pentru portrete.

1.5 Punctul de statie si directia de fotografiere

- punctul de statie axial duce la o vedere frontala a subiectului. Imaginea rezultata este statica, plana, de obicei fara relief sau foarte putin reliefata. Acesta pozitie este utila pentru subiectele arhitectonice si simetrice.

- punctul de statie lateral reda volumul si perspectiva, imaginea capatind dinamism.

- punctul de statie pe verticala influenteaza foarte mult perspectiva.

- distanta fata de subiect. Prin apropierea sau departarea de subiect se elimina sau se include in cadru elementele compozitiei. Distanta fata de subiect este influentata si de distanta focala a obiectivului.

2 Linii, suprafete si efectul lor

Din punct de vedere grafic, o imagine se compune din linii de diferite forme si dimensiuni. Imbinarea lor armonioasa va duce larealizarea unei bune imagini.

Liniile drepte, cu cit sunt mai lungi dau senzatia de monoton.

Liniile verticale dau ideea de solemn, maiestuos, stabilitate,severitate. Orice deviere de la verticala este sesizata cu atit mai mult cu cit liniile sunt mai lungi. Liniile orizontale dau ideea de calm, liniste, nesfirsit. Abuzul de linii orizontale sau verticale dau senzatia de monotonie. Liniile inclinate dau dinamism imaginii.

Diagonala forte sugereaza ideea de efort, urcus, in timp ce diagonala slaba sugereaza coborirea. Efectul diagonalelor este mai puternic informatul pe inalt decit in cel pe lat.

Liniile curbe dau gratie imaginii. Cele curbate in jos au un caracter vesel si succesiunea lor da impresia de rapiditate. Cele curbate in sus sugereaza tristetea si resemnarea. Liniile curbate la stinga, la dreapta sau in spirala sugereaza impresia de instabilitate si agitatie. Repetarea cu regularitate a aceleiasi curbe sugereaza ideea de ritm.

Liniile frinte dau impresia de energie, de asprime, de nervozitate.

Liniile ce se incruciseaza in toate directiile deruteaza privirea necesitind elemente care sa le echilibreze. O imagine nu trebuie sa apara incompleta. Se vor evita liniile ce se termina in afara cadrului.

Suprafetele

Liniile delimiteaza suprafete si acestea in functie demarimea si culoarea lor contribuie la crearea imaginii in ansamblul ei. Suprafetele mari sunt statice si monotone, cele mici in culori variate sugereaza varietatea, miscarea, neastimparul. Suprafetele luminate au un efect calm, optimist, prietenos iar cele intunecate posomorasc imaginea, dindu-i un caracter grav, nelinistit.

3 Culoarea

Spectrul luminii solare. Un fascicul de lumina solara ce trece printr-o prisma se descompune intr-un fascicul conic denumit spectru colorat in culorile curcubeului: violet-indigo-albastru-verde-galben-portocaliu-rosu. Albastru, galben si rosu se numesc culori primare sau fundamentale deoarece nu pot fi obtinute prin amestec. Celelalte culori se numesc culori binare deoarece se pot obtine din amestecul culorilor fundamentale. Culorile complementare sunt culorile care combinate in proportii egale dau lumina alba.

Contrastul

- Contrastul culorii in sine. Galben-rosu-albastru reprezinta cel mai puternic contrast al culorilor in sine. Pentru a reprezenta contrastul avem nevoie de cel putin trei culori. Cu cit culorile sunt mai departate de culorile fundamentale contrastul scade.

- Contrastul inchis-deschis. Albul si negrul sunt reprezentarea cea mai puternica a acestui contrast.

- Contrastul cald-rece. Culorile galben-portocaliu, portocaliu, rosu-portocaliu, rosu, rosu-violet sunt denumite culori calde. Culorile galben-verzui, verde, albastru-verzui, albastru, albastru-violet, violet sunt denumite culori reci.

- Contrastul complementar. Se numesc complementare doua culori pigmentare care amestecate dau o culare negru-cenusiu sau doua lumini colorate care amestecate dau o lumina alba. Culorile complementare sunt opuse una alteia, alaturate ating stralucirea maxima, combinate se transforma in cenusiu. Izolind din spectru o culoare, toate celelalte ramase, la un loc, dau culoarea complementara. Galben-violet: contrast puternic deschis-inchis; rosu portocaliu - albastru verzui: maxim de contrast rece-cald; rosu-verde: egal de deschise si intensitate luminoasa egala.

- Contrastul cantitativ. Scara de stralucire a culorilor: galben-9;portocaliu-8; rosu-6; violet-3; albastru-4; verde-6. Valorileperechilor complementare: galben-violet 3-1; portocaliu-albastru 2-1;rosu-verde 1-1; Deci galbenul trebuie sa ocupe o suprafata de trei ori mai mica pentru a fi echilibrat de culoarea complementara. Nuanta este proprietatea care diferentiaza o culoare de alta. Inspectul vizibil, variati mici ale lungimii de unda provoaca variatii sensibile ale senzatiei de culoare insa extremele spectrului sunt percepute ca o nuanta uniforma.

Stralucirea unei culori este proportionala cu gradul ei de luminozitate. Galbenul este mai stralucitor decit rosul de exemplu. Saturatia sau puritatea este definita prin raportul cantitativ dintre culoarea spectrala si culoarea alba. Cind culoarea nu este amestecata cu lumina alba atunci este pura sau saturata.

Temperatura culorii. Incalzind treptat o sirma ea va radia lumina infunctie de temperatura la care este de la rosu-inchis pina la alb.

Relatia dintre temperatura si lumina radiata defineste temperatura culorii si se exprima in grade Kelvin. Lumina zilei are intre 5500 si5800°K, in zilele cu ceata avem intre 7700-8500°K iar lumina reflectata de cerul albastru are intre 12000 si 27000°K.

"Expresia" culorilor

Culoarea neagra este apasatoare, funebra, fiind legata de doliu.

Culoarea alba da senzatia de puritate, de optimism.

Tonurile cenusii sunt reci, melancolice.

Tonurile galbene sunt cele mai calde si luminoase.

Tonurile verzi sunt odihnitoare, dar reci.

Tonurile portocalii sunt stimulatoare, iritante.

Tonurile violete de culoare rosie sunt iritante, iar cele albastruisunt calmante.

Regia culorii.

Reprezinta interventia fotografului in corectarea cromaticii pentru echilibrarea ei. Acesta se face incluzind sau excluzind in/din cadru elemente.

Marimea suprafetelor colorate. Sunt de preferat suprafete de culoaremai putine dar mai mari si intr-un numar mai redus de culori.Subiectele monocrome produc efecte frumoase daca sunt plasate pe unfundal contrastant.

4 Creatia

Mesajul artistic reprezinta ceea ce face sa vibreze sufletul privitorului si il face sa simta emotia artistica. Atingerea perfectiunii tehnice si chiar cea artistice poate fi realizata prin invatare si exersare insa transmiterea si a unui mesaj sufletesc inseamna arta.

Continutul

Imaginea trebuie sa transmita ceva, sa comunice ceva privitorului. Acest ceva reprezinta continutul imaginii. Continutul trebuie prezentat intr-o forma clara si inteligenta pentru a putea fi transmis.

Subiectul

Este vehicolul care transporta ideea pe care fotograful doreste sa o transmita. Orice il intereseaza in mod sincer pe un fotograf merita sa fie fotografiat. Pentru a realiza o fotografie care sa emotioneze,un fotograf trebuie sa aiba o puternica reactie fata de subiectul sau; altfel, este imposibil sa trezeasca emotii similare privitorilor.

Puterea de soc

Orice fotografie in fata careia privitorii nu ramin indiferenti are putere de soc. Aceasta putere de soc forteaza privitorul sa observe constient fotografia. Puterea de soc se obtine prin: procedee grafice, subiecte neobisnuite, subiecte obisnuite prezentate intr-o forma interesanta.

Compunerea imaginii inseamna organizarea ei astfel incit sa rezulte ounitate independenta usor de inteles.

Regia estetica a imaginii

Este interventia fotografului asupra elementelor compozitiei, iluminarii, culorilor, etc., pina la realizarea armoniei.

Concluzii

Lucrind, studiind, imitind, si examinind critic, daca se poate impreuna cu cineva cu experienta, regulile si principiile estetice se vor fixa destul de repede. Formarea gustului prin educatie artistica va accelera procesul.

5 Bibliografie

1. N. Tomescu - Estetica imaginii fotografice

2. Andreas Feininger - Fotograful creator.

Ce tie nu iti place altuia ii place - Lucian Enasoni

Te întorci dupa un lung foto-trip de 2 zile, selectezi cele mai bune fotografii care sunt 3 din cele 1000 pe care le-ai facut, le stergi pe cele subexpuse, "miscate", negândite s.a.m.d si mai ramâi cu 600de fotografii. Bine, macar, ca au iesit 3 bune! Un scenariu obisnuit,desi cifrele variaza de la caz la caz. Acum însa urmeaza partea mai interesanta:din cele 3 "best of" photos o alegi pe cea mai buna, singura care e completa, unica ce înglobeaza toate elementele care consideri ca o fac sa fie cea mai buna, evident, dupa parerea ta, tu fiind singurul om care alcatuieste "juriul" fotografiilor tale. Dupa ce ai gasit-o ce vei face? Evident, o vei arata. Unul din aspectele formidabile si specifice fotografiei este ca ea trebuie aratata. Nu sunt facute pentru a fi mâncate, puse într-un borcan pe raft la conservare sau plantate în pamânt pentru a face alte fotografii, ci fotografiile au rolul de a fi vazute, expuse ochilor altora. Deci fie ca o tiparesti la rezolutie buna sau o trimiti prin e-mail, o vei arata. Cui? În cel mai sigur caz camaradului tau cel mai bun, care îti apreciaza munca si care stii ca întelege ceea ce îi arati. Entuziasmat, îi arati fotografia si doresti sa afli parerea lui/ei. Îti da raspunsul:"Nu-mi prea place!"... Stupoare. Frustrare. Cum de nu îi place? Doar e totul acolo, e perfecta, e singura, cea mai buna si mai ales, MIE îmi place foarte mult…

Exact acelasi lucru voiam sa îl spun si prin titlul ales pentru acest articol. Desi o discutie despre gusturi pare irelevanta pentru fotografie, tocmai despre aceasta e vorba.

Fotografiile se gusta, si se gusta vizual. Daca îti lasa un gust bun în minte, îti plac iar daca îti displace gustul lor, le vei respinge. Criteriile de analiza ale unei fotografii sunt 100% proprii pentru fiecare persoana în parte. Evident ca tie îti va placea orice creatie personala, pentru ca tu o întelegi si e ceva ce vine din tine. Pâna la urma, scrisul tau oribil îti place si îti spune ceva, pentru ca doar tu îl descifrezi…!

Ceea ce îmi propun aici e desfintarea mitului de "îmi place/nu îmi place" rostit de oricine, oricând si în toate circumstantele. Vreau sa afirm ca, în spatele acestor afirmatii, aparent simple, stau judecati subtile si procese complexe de analiza care îsi au radacinile în subconstientul privitorului. Verdictul de "îmi place"are deci la baza, în mintea cuiva, o oarecare cântarire ce determinaun gust bun sau un gust amar…

Freeman a spus: "E vorba de perceptia privitorului. Daca vezi unadintre fotografiile mele, nu stii care este metafora mea. Tu vii cuexperientele din viata ta si poti întelege imediat metafora din foto,sau nu. Poti sa te uiti la imagine si sa spui «chiar îmi place aceafotografie cu copacul. Pare asa de viu, parca danseaza si asa maideparte…» Deci îti place pentru motivele vizuale si e OK. Sau poatenu îti va placea, si asa a OK. Doar sper ca nu vei întreba:"Ce easta?"

Orice fotograf si-a pus aceasta problema la un moment dat. Problema perceperii diferite a fotografiilor lui de catre oameni diferiti. Depinde mult de contextul în care este aratata, privita. Uneori când dispare contextul, dispare si sensul imaginii, se pierde întelesul ei, ea devenind astfel codata si se reduce doar la insatisfactie sau satisfactie vizuala. Unele fotografii au nevoie de explicatii ulterioare, sub forma de text, pentru ca privitorul sa înteleaga conceptul expus.

Fotografiile lui Willy Ronis sau Robert Doisneau nu au ce cauta înrevista National Geographic, iar, spre exemplu, fotografii underwater nu le vei gasi într-un catalog cu titlul "Desert Photography". E vorba de cadrul expunerii. Si nu numai, e vorba si de interesul altora pentru fotografiile tale. Fotografiile au un impact diferit asupra unor oameni diferiti. Colectionari diferiti au achizitionat fotografia lui Man Ray "Negru si alb", si "Montparnasse" a luiAndreas Gursky, chiar daca ele au fost cumparate fiecare la aproximativ acelasi pret, care este de 600.000 $. În acest caz diferenta se face pe baza criteriului vechi/actual. Factorii care conteaza, spre exemplu, la o licitatie de fotografie sunt: raritatea, calitatea fotografiei (pastrarea), interesul pentru tema fotografiei si posibilitatea de a fi unicat sau nu. Acesti factori determina si interesul pentru o anumita fotografie.

Simone Klein, experta în fotografie, din Koln, spune de asemenea ca un "dagerotip e doar unul, nu poate fi falsificat si de aceea poate costa peste 500.000 lire sterline. Aici intervine interesul istorical cumparatorului. Cine cumpara asa ceva, nu va cumpara Gursky, Kertesz sau Man Ray." (Ce crezi ca va spune atunci de fotografia tacea mai buna, de la începutul articolului??)

Voi încerca acum sa expun câteva criterii prin care cineva se uita la o fotografie. Nu e lista completa, pentru ca asta ar fi însemnat sa cunosc fiecare om în parte plus toate criteriile fiecaruia. Nu ma refer la capacitatea cuiva de a analiza si a întelege o fotografie,ci doar la acei posibili factori care ar face pe cineva sa spuna "îmi place" sau "nu îmi place". Desigur ca "îmi place" sau "nu îmi place"poate însemna si "îmi spune ceva" sau "nu îmi spune nimic", "înteleg"sau "nu înteleg", "sunt de acord" sau "nu sunt de acord" etc.

Factorii care intervin în "citirea" unei fotografii:

1. Câte stii despre fotograf? Daca e concurentul tau, cel mai probabil e ca nu-ti va placea fotografia lui si vei încerca sa-i gasesti puncte negre. Daca e vecinul tau, ti-e cam indiferent ce a facut. Daca fotograful e sotul sau sotia ta, îl/o vei încuraja si în mare parte, îti va placea ceea ce face si stilul pe care merge. Daca e copilul tau, tot ce fotografiaza e bine si frumos, chiar si ultima lui fotografie despre care ti-a cerut parerea si pe care o tinea invers în mâna…! Asadar gradul de cunoastere (sau de necunoastere) al fotografului este un factor determinant. Exista si fotografii anonime. Acolo nu se aplica acest criteriu.

2. Subiectivitatea proprie si relationarea cu locul, personajele si anotimpul fotografiat. O fotografie cu o sfoara, care nici nu e realizata estetic, nu îti va spune nimic tie sau vecinului tau, însa pentru fotograful ce a imortalizat-o pe film înseamna mult, pentru ca e sfoara ce i-a salvat viata, pe când încerca sa fotografieze o cascada…Povestea din spatele fotografiei e extrem de importanta în exprimarea interesului fata de o fotografie. La fel, cuiva caruia îi place vara va considera toate fotografiile cu iarna ca fiind "reci". Ce sa mai spunem de o persoana, reprezentata în fotografie. Exemplullui Roland Barthes e cel mai potrivit în acest caz. El a gasit, rasfoind printre fotografii vechi, o fotografie cu mama sa ce se stinsese din viata, fotografie care i-a stârnit amintiri puternice. Desi fotografia era foarte veche si stearsa, el spune "nu pot sa arat fotografia din sera. Ea nu exista decât pentru mine. Pentru dumneavoastra ea nu ar fi decât o fotografie indiferenta, una din miile de manifestari ale acelui "oarecare"; el mai spune: "... nu e nevoie sa-mi analizez emotia pentru a enumera diferitele motive pecare le avem pentru a fi interesati de o fotografie; putem: fie sadorim obiectul, peisajul, trupul pe care-l reprezinta; fie sa iubim sau sa fi iubit fiinta pe care ne-o prezinta spre recunoastere; fie sa ne miram de ceea ce vedem; fie sa admiram sau sa discutam performanta fotografului etc."

Tot la acest punct intra si acceptarea sau neacceptarea unei teme anume, ceea ce, în cazul neacceptarii, duce la evitarea din start a oricarei discutii si pareri. Unii peisagisti, poate, vor considera fotografia publicitara drept artificiala, rece si comerciala, iar o problema discutabila din punct de vedere etic este tema nudului în fotografie. Este trist a observa cum, prin acceptarea si abordarea temei nudului, s-a pierdut distinctia dintre fotografie si pornografie! Desigur ca exista o limita, dar daca limita si-o fixeaza fiecare, atunci nu mai este limita. Ce consecinte va avea asupra unui tânar fotograf promitator, de 14 sau 16 ani, dorinta lui de a realiza fotografii nud, pentru ca asa a vazut el într-o revista foto...??? Evident ca i s-a aprins dorinta, dar va asigur ca nu pentru compozitie, lumina sau textura, ci pentru altceva.

3. Predispozitia sau aprecierea pentru o tehnica fotografica anume:Poate fii alb-negru sau color, poate efectele de prelucrare sau chiar granulatia, dar eu vreau sa ma limitez aici la clasificarea digital sau film. Unora le place înca si azi filmul. Asta datorita prea-fortatei digitalizari a vietii, din care rezulta o ieftinire a experientelor, o reducere mentala cât si o prescurtare a tot ceea ce facem. Putini realizeaza ca au devenit dependenti de aparate – la fel cum în spitale poti trai legat de aparate – iata ca si în viata de fiecare zi ne legam de aparate, uneori inconstient. Astazi nu mai scriem cu stiloul pe hârtie pentru ca scriem direct pe calculator.Azi nu mai citim, tinând în mâna o carte pentru ca o citim direct de pe calculator. Muzica azi se poate face si fara instrumente, direct pe calculator. Nu mai scriem scrisori celor dragi pentru ca trimitem "ieftinele" e-mailuri. Desenul se face tot pe calculator cât si grafica se poate realiza astfel… Bine ca activitati ca mâncatul si dormitul nu se pot face pe calculator. Cel putin pâna acum... Prea multa comoditate dauneaza experientelor de viata. Concluzionând, cineva va avea, deci, o apreciere mai mare fata de o fotografie realizata într-o anume tehnica.

4. Vârsta privitorului fotografiei. Îi arati unui batrân o fotografie obisnuita cu un apus colorat si el va remarca "Foarte frumos! Splendid! Bravo." Arati aceeasi fotografie unui tânar de 17 ani si te va întreba "E prelucrata?"... Un profesor de fotografie din Bucurestia punctat bine, afirmând ca odata cu digitalizarea fotografiei, aceasta si-a pierdut mult din credibilitate! Advertising-ul, ce lucreaza cu fotografia, are mult de pierdut de pe urma acestui fapt. Pâna si frumusetea cuvântului "fotografie" a disparut pe plan digital unde toate sunt "imagini". Ieftine si banale imagini. Fara îndoiala ca nu conteaza tehnica, daca faci o fotografie formidabila, însa cumva, digitalismul a devenit un mod de gândire în fotografie si nu numai.

Tot legat de principiul vârstei, batrânii vor aprecia mai degraba fotografia ce reprezinta peisaje, oameni sau animale si nu vor sta prea mult în fata unei fotografii abstracte sau colajelor digitale fotografice. Persoanele mai în vârsta, cum ar fi: parinti, bunici, strabunici, vor aprecia – de cele mai multe ori – o fotografie color, deoarece ei au "crescut" numai cu fotografii alb-negru! E important de retinut acest fapt. Ei s-au maturizat cu o oarecare frustrare când, spre exemplu, ca si copii, au primit de ziua lor o pereche de pantofi rosii, i-au încaltat repede ca sa faca o fotografie care oricum "va iesi" alb-negru, astfel încât pantofii râmaneau rosii doar în mintea lor! (Vorbim despre oameni ce au trait în Romania, unde fotografia color a ramas pentru mult timp un lux, înainte de 1989.) Astazi însa se pot bucura de disponibilitatea fotografiei color, care e peste tot si care a sosit ca sa nu le mai faca lor zile alb-negre! Ciudat este, însa, ca în mijlocul intoxicatiei de imagini în culori din ziua de azi, unii prefera înca tipul alb-negru în fotografie.

5. "Coeficientul de recunoastere", denumit de mine astfel, deoarece semnifica fenomenul prin care, ciudat, un fotograf cunoscut face întotdeauna fotografii bune. FALS. Aceasta înseamna ca desi poate face un rateu, fotografia lui e buna, pentru ca îi poarta numele! Fenomenul este des întâlnit si în România azi, dar aceasta orbire(desi vorbim de vizual...), s-a aratat cu mult timp în urma în istoria artei, daca ne gândim doar la Duchamp sau la Warhol. Inversa teoremei de mai sus este ca "daca fotograful e un nume necunoscut sau amator, fotografia lui devine dubioasa si nu mai e una veritabila,deci este putin probabil sa îmi placa în final." Aceasta manipulare constienta trebuie evitata daca mai dorim sa vorbim de o noua generatie în fotografie.

6. Gradul de cultura si initierea privitorului în elemente de istoria artei, istoria fotografiei, interpretare vizuala sau principiile compozitiei. Cu unii oameni ai putea vorbi ore în sir despre o singura fotografie iar pentru altii fotografiile nu se ridica de la stadiul de "poze"fara valoare. Pozele reprezinta acele "pseudo-imagini" care sunt aduse din vreo excursie la mare sau la munte si încare majoritatea sunt "portrete de grup" cu prieteni în pantaloni scurti pe lânga vreun obiectiv turistic sau loc ce "pare fain". Ma feresc sa le numesc fotografii pentru ca asta ar însemna sa îljignesc pe Atget sau pe Nadar.

Acesta e un factor decisiv în exprimarea parerii cuiva asupra unei fotografii. Exista sute de pagini web unde diversi fotografi mai mult sau mai putin amatori îsi posteaza câte o fotografie si alti "diversi"privitori, rude sau necunoscatori încep sa îsi scrie parerile despre acea fotografie. Rezultatul? O supa de idei si de pareri pe care daca le citesti în întregime, nu mai stii nici tu daca îti place sau nu acea fotografie. Astfel, unul da nota 10 iar altul nota 1, pentru ca s-a trezit suparat azi.

Tocmai de aceea la concursurile fotografice serioase se stabilesc criterii de jurizare precise si parametrii de clasificare pe care se bazeaza decizia de a decora "cea mai buna fotografie". E vorba de oraportare comuna la un obiectiv, la o tema sau la un scop urmarit.Altfel, fiecare membru al juriului va veni cu propria sa parere siconceptie cu privire la o anumita fotografie participanta, activitatedin care ar rezulta mai degraba o cearta între membrii juriului.

Fiecare nivel de aprofundare culturala-artistica a unui privitor de fotografii devine un filtru prin care el priveste o fotografie anume. Sa ne imaginam ca faci o fotografie alb-negru cu doi îndragostiti, tinându-se de mâna într-un parc, pe ploaie. Cineva cu o cultura fotografica va privi acea fotografie amintindu-si de scoala franceza a fotografilor si de mari nume ale fotografilor de strada. Cineva,însa, fara o cultura fotografica sau notiuni de estetica vizuala, cel mai probabil îti va trânti o remarca stupida cum ar fi: "Pacat ca nu e color…"(!)

Asadar acest factor important, care tine de gradul de educatie în vizual, este determinant si hotarâtor. Una este sa vezi o fotografie prin prisma istoriei curentelor fotografice, iar alta este sa te uiti la o fotografie ca la o simpla imagine care fie îti place, fie nu îti place. Un regizor de film se va uita altfel la un film decât un spectator obisnuit din sala cinematografului. Un compozitor va recunoaste adevarata muzica iar un antrenor va privi altfel un meci de tenis. Toate acestea pentru ca ei sunt mai adânc înradacinati în acel domeniu.

În final, mentionez ca este posibil ca unul sau mai multe din aceste filtre sa nu fie prezent/e într-un privitor, însa, în orice caz el trage concluzia asupra unei fotografii în functie de ceea ce este(în) persoana sa. Când privitorul citeste imaginea intervin (toate) aceste criterii care îi influenteaza perceptia citirii imaginii si exprimarea unei pareri personale.

P.S. Ma întrebam: oare le-a placut articolul celor ce l-au citit !?

http://www.youtube.com/watch?v=tyI32GsUbJQ

http://www.altitudini.ro/articles.php?oi=1409

http://www.timpul.ro/gender.php?id=2

http://www.sud-est.md/numere/20071231/article_16/

http://www.sisif.ro/rubrica-19.html

http://www.respiro.org/Issue20/Art/visual_art20.html

http://www.ideiindialog.ro/index.php?categorie=55&stire=80

http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=207&cmd=articol&id=7581

Arta de a "vedea" si de a critica constructiv o fotografie - BadorGood

Cand criticati o fotografie incercati sa adoptati un ton prietenos insa corect. Obiectul criticii dvs. este acela de a-i sugera/arata autorului cum sa-si imbunatateasca exprimarea artistica, tehnica, compozitia. Fotograful are nevoie de feedback pozitiv pentru a sti cea facut corect, insa totodata explicat in mod clar unde sunt punctele slabe, puncte care trebuie imbunatatite. Ca principiu, cand se indica o problema este bine sa se sugereze si o solutie.

Judecarea unei fotografii este o experienta foarte subiectiva. Oarecum fortat, exista totusi cateva probleme care pot fi evaluate obiectiv (cum ar fi claritatea, focusul, expunerea, detalii in alb si in negru, compozitii inestetice).

In general o fotografie trebuie sa fie corect expusa si sa nu fie "out of focus". Tot in general, subiectul trebuie sa fie clar,usor de observat, fotografia sa contina o gama cat mai completa detonuri de la zonele cele mai luminoase la cele mai intunecoase. Desigur intr-o fotografie poate sa predomine negrul sau albul (lowkey sau high key) sau poate sa aiba mai multe tonuri intermediare. Zona de profunzime a unei fotografii poate sa fie mai mica sau mai mare. Aceste reguli pot fi incalcate, dar aceasta incalcare a regulilor trebuie facuta vizibil, in sprijinul unui subiect sau al unei idei. Unui avizat ii este foarte usor sa sesizeze cand regulile au fost incalcate intentionat si cu folos, sau fotografia sufera la capitolele descrise mai sus.

Evaluarea compozitiei cere mai multa putere de interpretare decat evaluarea calitatii tehnice. Oamenii au reactii diferite fata de anumite subiecte, puncte de vedere, echilibru, cadraj, linii, format, lumina, contrast, fundal etc. Un alt aspect in evaluare, foarte subiectiv, este legat chiar de titlul fotografiei si cat de bine se potriveste subiectul cu categoria la care e incadrata fotografia. Foarte multi dintre noi suntem pusi in situatia de a evalua poze cu subiecte care ne repugna sau subiecte de care suntem atrasi in mod special. Este indicat sa judecam calitata si compozitia unei fotografii incercand sa facem abstractie de ceea ce simtim despre subiectul respectiv.

Tactul si sinceritatea sunt doua elemente forte pentru cel care critica o fotografie. Trebuie tact pentru a convinge un autor unde si cum a gresit.. Trebuie sinceritate pentru ca mesajele sa fie primite corect si folositor (atat pentru fotograf cat si pentru cei care vizualizeaza). Aceste doua calitati sunt esentiale in judecarea constructiva a unei fotografii publicata de un autor.

Ca fotograf care expune imagini pe internet sau chiar si in general (destinate criticii), trebuie sa va asteptati sa primiti si feedback negativ. Fiti pregatit sa acceptati asta. Primiti ambele tipuri decomentarii (pozitive si negative) si priviti fotografia dvs. cu un ochi acum informat. Incercati sa profitati de acest rezultat in viitoarele lucrari. Daca primiti critici la adresa unor conceptii despre fotografie care sunt esentiale pentru dvs. puteti desigur alege sa mergeti inainte, in felul dvs.

Cum sa privim o fotografie - Calin-Stefan Ragalie

Intr-o lume grabita, tot mai grabita, suntem aproape mereu in crizade timp. In afara domeniului nostru profesional, deseori, ca o masurade protectie la supra-incarcarea cu informatie, nu sesizam decat lucririle sau evenimentele care ne atrag atentia in mod evident. Daca prima impresie nu este puternica, ne lasam purtati mai departe deiuresul cotidian...

Si cand privim o fotografie, prima impresie este foarte importanta!

Trebuie sa recunoastem, prima impresie este aceea care ne starneste interesul si ne determina sa insistam cu privirea asupra unei imagini, sa cercetam cauzele pentru care acea fotografie ne atrage,sa-i descifram mesajul. Percepem o emotie? Care este aceea? Bucuriesau tristete, siguratate sau comuniune, compasiune, etc. Cu cat o fotografie este mai buna, cu atat emotia pe care vrea sa ne-o inspire autorul este mai evidenta iar sentimentul ce rezoneaza in privitoreste mai pregnant.

In analiza unei fotografii, prima impresie este un foarte bun punct de plecare. Emotiile si sentimentele izvorate din "prima impresie"sunt cel mai putin influentate de educatie si de domeniul nostru de interes profesional. De aceea, o data resimtite aceste emotii si sentimente, este util sa le identificam si le clarificam, daca dorim sa continuam analiza noastra asupra fotografiei.

Cateva conditii necesare

Expunerea corecta

Expunerea corecta a unei fotografii nu este decisiva pentru ca o fotografie sa fie buna, dar una prost expusa, are mai multe sanse dea declansa reactii negative din partea privitorilor. Ce inseamna o fotografie corect expusa?

Un prim aspect este cel al corectei focalizari. Examinarea fotografiei cu o lupa va poate oferi date despre acest parametru.

Un alt parametru ce trebuie analizat este echilibrul culorilor -pentru fotografiile color -, respectiv intervalul nuantelor de gri,alb pur si negru, dintr-o fotografie alb-negru.

In cazul fotografiilor color, reproducerea incorecta a culorilor este imediat sesizata si, daca nu exista un motiv evident, prompt sanctionata. De exemplu, reproducerea culorii pielii personajelor din fotografie este analizata de privitori si orice modificare a culoriicreeaza o impresie dezagreabila. De asemenea, aveti grija ca cerul albastru sa fie redat albastru, iar vegetatia verde sa fie reprodusa cat mai natural.

Impact

Impactul unei fotografii reprezinta puterea sa de atractie, cea care atrage privirea si il determina pe vizitator sa se opreasca asupraei! O fotografie cu impact puternic va determina o reactie, un raspuns, o emotie sau un sentiment in constiinta privitorului. Bucurie sau tristete, neliniste sau pace, mila sau furie, amuzament, orice reactie este mult mai buna decat nici o reactie sau decat celebrul "ei si?".

Pentru a vedea cat impact are fotografia dvs., cea mai buna metodaeste de a o arata prietenilor sau cunostintelor si de a observareactiile lor.

Subiectul

In fiecare fotografie trebuie sa fie vizibila o poveste. O buna fotografie comunica privitorului un mesaj, cu valoare universala, accesibil tuturor privitorilor. O buna fotografie atrage atentia privitorului prin relatarea unui subiect de larg interes si pe ilexpune intr-un mod cat mai accesibil. Fotograful trebuie sa incercesa expuna subiectul intr-un mod cat mai pregnant si, daca se poate,intr-un mod original. Pentru a creste puterea de comunicare, fotograful va trebui sa aiba grija sa simplifice imaginea, inlaturind/scotind din cadru tot ce este neesential si, mai ales, acele elemente care distrag atentia de la tema propusa.

Mesajul

Mesajul fotografiei ne atrage?

Fiecare fotografie transmite un mesaj, iar fotograful, dupa puterilesale, face ca acest mesaj sa fie mai puternic exprimat si deci maievident, sau, din contra, mai greu de inteles.

Fotograful traduce mesajul in simboluri, pe care le cauta in mediu sile transpune in fotografie, selectind din noianul de posibile simboluri, pe acelea care intaresc mesajul dorit si eliminind, dupa puteri, simbolurile distractive. Cu alte cuvinte recurge la unlimbaj, bazat pe simboluri, prin care incearca sa comunice cu privitorul.

In opinia mea, mesajul depinde in cel mai inalt grad de nivelul de educatie, atat al emitatorului-fotograf, dar si al receptorului-privitor al fotografiei. Existenta limbajului comun, a identitatii -sau cel putin a similitudinii -, dintre semnificat si semnificant,permite transmiterea mesajului. In schimb absenta limbajului comunface aceasta comunicare intotdeauna dificila, iar deseori rezultatele sunt contradictorii.

Simboluri general recunoscute, precum copii infometati si rau imbracati transmit un mesaj despre saracie; din contra, o fotografie cu un automobil de lux, un mesaj de opulenta. Sau o fotografie incare o serie de obiecte sunt dispuse pe randuri si coloane, un mesajde ordine, de simetrie.

Alteori insa mesajul este incifrat in simboluri pe care nu toti privitorii le identifica si deci nu le recunosc semnificatia, iaruneori fotograful poate fi contrariat de comentariile - de altfel corecte -, pe care le fac unii vizitatori, referitoare la mesajul receptionat si care este complet diferit de cel emis.

De aceea, privitorul fotografiei ar trebui sa se gandeasca maidegraba la "ce mesaj percep eu?" decat la "ce mesaj incearca sa transmita fotograful?".

Iata cateva idei la care sa va ganditi cand priviti o fotgrafie:

- fotografia are impact? Va capteaza interesul?

- zonele luminoase sunt echilibrate in raport cu cele intunecoase?

- are un centru de interes?

- elementele fotografiei si compozitia sustin centrul de interes?

- privirea va este atrasa spre centrul de interes sau, din contra,unele elemente din fotografie va distrag atentia?

- zonele redate clar sunt echilibrate cu cele redate neclar?

- mesajul este evident?

- exista elemente care dilueaza mesajul transmis?

- modificarea compozitiei ar permite intarirea mesajului transmis?

- aspectele tehnice ale fotografiei, intaresc sau diminueaza dinputerea mesajului?

- va place, v-ati fi dorit sa o fi realizat dvs?

Si, in incheiere, in loc de concluzie: fotografia nu se reduce doarchestiuni de tehnica, de expunere corecta sau de compozitie duparegula treimii de aur. Orice fotografie capabila sa trezeasca oemotie puternica, are multe sanse sa fie o fotografie buna, chiardaca i se pot aduce unele critici pe planul realizarii tehnice.